Nimic forever....

Uneori stau si ma ganesc de ce imi sunt aduse mie toate acestea.Da,sunt fericita,il iubesc muult de tot si cred ca si el ma iubeste,desi nu asa cum vreau eu,dar trecem peste,din acest punct de vedere sunt foarte fericita.Dar in rest sunt varza,efectiv varza,am un moral prost,bani nici nu mai deschid subiectul ca e de tot rahatul,cu ai mei same shit which it never ends...M-am saturat de certuri,de suparari,de lipsuri,de rautate,neintelegere si atatea si atatea nedereptati si nerecunostinte.Cer prea mult?Nu mi se pare,cer doar dragoste si intelegere,nu vreau ca lumea sa se poarte urat cu mine,nu vreau ca lumea sa nu ma iubeasca,nu vreau sa fiu respinsa si de ce?Pentru ca sunt dreapta si fac totul exact asa cum ar trebui sa fie?De ce trebuie sa fiu eu sluga cuiva care nu arata nici un sentiment de orice fel fata de mine si care are senzatia ca eu traiesc sa ii mananc rahatii aia de bani pe care ii face stand cu un plod acasa si scarpinandu-se in cur?De fapt cine dracu’ sunt eu sa o judec?E treaba ei,sunt banii e,e plodul ei,sunt sentimentele ei..eu nu ii apartin,in afara de faptul ca m-am nascut acum 16 ani aproape,nu avem nimic in comun.De ce?Nu din cauza rautatii mele,doamne fereste,doar pentru ca ma doare sufletul in mine cand vad cum imi vorbeste,cum se comporta cu mine,cum ma trateaza si asa mai departe.Cu ce i-am gresit,dumnezeu stie,cu siguranta am gresit,ca nu sunt perfecta jesus christ,dar nu se poate discuta?Ei bine,in acest moment am atins acel punct sensibil,nu se poate discuta,pentru ca vrem forta,slugi,bani si o fericire inchipuita!Si daca ar citi asta acum ar zice…ca eu nu am cum sa inteleg,ca sunt un copil de 16 ani ,care nu a trecut prin greutatii vietii si nu are cum sa isi judece parintele,fiindca asta e tupeu si nesimtire,normal.Doamne si cat de simple ar fi lucrurile daca s-ar gandi un pic in lumea asta,nu zic ca eu gandesc,in nici un caz,sunt cea mai cretina si proasta persoana de pe acest pamant,dar macar am o logica a mea,buna,proasta,ei bine se dovedeste a fi foarte proasta,care imi spune ca daca stai calm si riguros ca analizezi o situatie,grea,sau mai putin grea,dupa o ora,2,3,4,5,6,7,8,9….100 de ani vei gasi un raspuns si o rezolvare buna sau,de ce nu,proasta.Uite,eu cu mintea mea asta verde si tanara,frageda,necoapta,plina de idealuri,vise,sperante,asa zisa iubire etc,mai pe scurt mari bullshituri,m-am gandit si de mult timp am gasit o rezolvare,in afara de faptul ca la niste intrebari am raspuns foarte pragmatic,exprimandu-mi in mod direct ideile si sentimentele(ca si eul liric)si mi s-a raspuns ca e gresit,ca nu se va proceda asa,ca de ce imi permit eu sa imi dau cu preupusul,desi am fost intrebata si rugata sa imi dau cu presupusul.Trecand peste, ca altfel de ducem cu totii la spitalul 9 care btw din cate am auzit eu nu prea mai e personal din cauza lui nenea Boc,am ajuns la concluzia foarte buna de altfel ca mai bine tac si inghit,suport,imi vad de viata mea si cand o veni vremea cea de toate zilele ca imi iau zborul de sub aripa mamei ,sa plec si sa las lucrurile asa cum sunt si sa nu ma mai intorc.Nu sunt rea…si cine crede asta,e treaba lui,dar sa stiti,ca eu chiar nu sunt rea…dar nimeni nu ma asculta,asa ca am devenit foarte trista si indiferenta,ma doare sa vad ca viata in jurul meu e inconjurata de oameni indolenti,desi ei se cred foarte importanti si prinsi in valtoarea vietii cotidiene,ei bine,din ochii unui copil de 16 ani,nu e nici pe departe asa,sa stiti.Chiar daca la suprafata nu par decat o nesimtita,o profitoarea,dobitoaca,jegoasa ,interesata si ce alte apelative mi-au mai fost adresate de mult si pana acum,daca voi asta credeti sunt liberi sa credeti,dar va rog din inima,nu imi umpleti creierul de tampenii dastea,,ca deja e foarte obosit,daca nu ar fi din punct de vedere moral si cum mai vreti sa o luati normal ca pana la 18 ani cu parintii,as fi plecat de mult,unde?Nu stiu.De ce?ca sa ne usuram reciproc de o povara ce o duce de multi ani.Ma doare ce scriu,ma doare ce spun,ce gandesc,dar stiti cum se spune,ei bine,adevarul doare ca dracu’ si nimeni oricat de genial in deale psihologiei ar fi nu iti alina acesta durere,pentru ca nimeni nu vrea sa se implice cu adevarat in orice,nici eu nu fac asta.Nu scapa nimeni din categoria oamenilor indolenti si superficiali sa stiti,dar asa suntem noi facuti…nimeni nu e cum am vrea noi sa fie,pentru ca asa suntem noi creati de catre cine om noi creati.Si aici as putea sa o spun cu tarie in fata oricui,dar stiu ca pe nimeni nu intereseaza de fapt,nu e vorba de romania,sau faptul ca noi avem o tara subdezvoltata,e vorba de oamenii care sunt,traiesc,exista pe acest pamant,oameni cu 20% cel putin grame de rautate in ei!Ce viata frumoasa am avea daca nu ar fi asa…