Schimbari in timp.

nu a mai scris de mult,nu cred ca mai stie nimeni de blogul asta.nici macar eu nu mai stiam parola,mi.a spus ca parola mea a fost schimbata acum 10 luni.10 luni?!ma uitam zilele trecute cat de deprimanta puteam sa fiu pentru societatea asta,cat de trista si singura ma credeam,cautand ceva ce nici pana azi nu a venit,intr.o parte sau in alta.Si la ce bun?Nu stiu de ce cautam si mai ales ce,pentru ca ei bine fericirea mea a aparut si nu a contat intr.un om sau intr.o relatie,nu...ciudat pentru mine de atunci chiar nu.Fericirea mea a venit prin maturitate si oprirea unei disperari.Disperare in care traiam,credeam,speram,eram condusa numai de ea.Vad lucrurile altfel acum,nu mai cer ajutor,mi.l fac singura,nu astept sa pice norocul,mi.l fac singura,nu mai am nevoie de prieteni,ma am pe mine,nu mai am nevoie de un om care sa ma iubeasca si care sa imi spuna ca o sa fie bine,pentru ca mereu ma va dezamagi si mereu nu va fii acolo sa imi spuna ca o sa fie bine.Am cunoscut pe cineva,intr-adevar,de 7 luni incoace tot cunosc pe cineva...si l.am cam tot cunoscut pe toate partile,dar nu vreau sa aiba cineva impresia ca acum scriu pentru el.Nu,e o persoana pe care eu nu am crezut ca o voi lasa sa fie in viata mea vreodata fiindca era si este genul de persoana de care fugeam mereu.O intalneam,o cunosteam,o evitam,fugeam.Acum nu cred ca am mai putut sa fug,am avut o naivitate care nu m.a lasat sa fug sau care nu m.a lasat sa vad ca m.am oprit din fugit si am inceput sa ma atasez...Ciudat,dar adevarat.Oarecum ii multumesc,oarecum il urasc,oarecum il vreau din nou in viata mea.M.a schimbat si nu imi pare rau.Acum am capacitatea de a ajuta eu oamenii fara sa ma mai ajute ei.Poate ca si daca ar vrea cineva sa ma ajute acum nu ar mai stii.Vreau si nu vreau si simt si nu simt.Nici eu nu ma prea mai stiu pe mine,dar nu e asa panica,cu timpul am sa ma cunosc pe mine.Am devenit indiferenta si rece,cu toate astea daca ajungi sa ma cunosti si sa ma deschizi sentimentele mele nu prea sau schimbat.Ei bine acum tre sa ma deschizi ca sa ma cunosti,nu ma mai deschid eu.Nu mai am stari de melancolie lunga sau drame sau certuri sau deprimari sau nu mai incep sa plang din senin si cate 7 ore in continuu.am evoluat,m.am maturizat,dar vezi tu..sau voi...sau eu,vin sarbatorile si fiecare om are nevoie de un suflet langa el,pe care sa il accepte asa cum e,sa il placa si invers.Asa ca Sarbatori Fericite voua! Ps:post sec si rece,fara pic de arta,pragmatic,cam asta e tot.

Totul trebuie spus...

Nu stiu de ce scriu tocmai acum pe blog,dar am inspiratie si totusi ma ajuta al dracu’ de tare sa ma descarc in modul asta acum..E seara si mama nu mai vine de la mare si nu are nimeni cum sa imi spuna ca o sa fie bine,nu are nimeni cum sa isi dea seama cum sunt eu acum de fapt decat mama…care nu mai vine azi.Toate merg prost,tooate!De ce nu intelege nimeni cat de al dracu’ de greu mi-e sa trec peste,sa fiu ok,cacaturi dastea ingerate de toti,nu mi-e ok stiti de ce?Pentru ca:”Nimeni nu-si sacrifice lucru cel mai de prêt pe care il are:dragostea” si “Nimeni nu-si incredinteaza visurile in mainele celor pe care le pot distruge”-Paolo Coelho,ei bine deasta nu pot!Pentru ca nu imi sacrifice dragostea,pentru ca nu vreau sa o sacrifice,pentru ca te iubesc si stiu ca ma iubesti si totusi mai mult sau mai putin mi-am incredintat visele mele tie si ma bucur,mult…desi poate mi le-ai cam distrus,te inteleg perfect si eu as fi facut la fel in locul tau,logic..nu mai suporti,nu mai vrei,esti cu altcineva,esti fericit si eu trebuie sa inteleg asta odata,dar mi-e greu pentru ca 9 luni de zile ai incercat sa ma faci sa inteleg ca trebuie sa te apreciez,sa te iubesc mai mult,sa fiu dragastoasa,sa te ascult,sa am incredere si nu am inteles pentru ca nu mi-ai dat niciodata ocazia,nu mi-ai dat ocazia sa inteleg asta pentru ca nu jmi-ai dat niciodata ocazia sa te pierd cu adevarat..si acum cand te pierd,ma doare ca nu ai incredere ca ma pot schimba..ma doare rau,rau!Nu ma doare ca esti cu altcineva,nu ma doare ca nu mai vrei,ma doare ca nu ai incredere ca ma pot schimba..Nu vreau sa vezi asta,chiar nu vreau,o sa zici ca nu te las in pace,ca trag de tine,ca nu inteleg si asa...pur si simplu nu pot sa inteleg cum te trezesti intr-o dimineata si nu mai vrei,,nu mai poti,refuzi tot si eu iti dau totul acum…dar e prea tarziu…si nu vreau sa accept asta!Vreau sa ai incredere,sa imi dai o ultima sansa sis a vezi ca lucrurile se pot schimba uimitor de tare cand faci un om sa inteleaga intradevar cum a fost atata timp…pentru ca am fost,rea,insensibila,nesimtita,egoista,orglolioasa,etc…dart e-am iubit si inc ate mai iubesc si mi-as da totul ca sa te pot face sa intelegi ca eu chiar ma pot schimba acum,ACUM,tocmai acum,dupa 9 luni de zile ma pot schimba,desi stiu ca nu poti intelege cum tocmai acum…pentru ca te-am indepartat,pentru ca ma uit la poza noastra si plang si imi aduc aminte cum eram,pentru ca iti citesc scrisoare si realizez ce bun ai fost cu mine,ce om bun esti…acum apreciez asta,pentru ca plang si nu mai vreau!pentru ca ma leaga tot de tine,varza,liceu,tramvai,casa,muzica,carti,filme tot!Pentru ca esti viata mea si asa vei ramane o buuuuna perioada de tine,eu,tu si viata mea trista si nefericita,datorita cui?Ei bine,datorita mie si nuuuumai mie!si regret cel mai tare asta,sunt regretele alea care nu te lasa sa dormi,nu te lasa sa respire,nu te lasa sa faci nimic fara sa vina acolo sis a iti aduca aminte cat de bou esti ca om,cat de prost esti ca nu iti dai seama cand trebuie si atunci cand iti dai seama e asa de tarziu….si as vreau sa nu fie asa de tarziu,as vrea sa fie ok,as vrea sa uitam tot,sa ne iubim ca inainte sis a te las sa ma iubesti si sa ma lasi sa te iubesc.Doamne si cand te vad incerc ca proasta sa fiu indiferenta si am un nod in stomac si mi se taie picioarele si incerc sa zic ceva orice,incerc sa ma port frumos,incerc sa fac sa revina totul la normal si nu pot!efectiv nu pot,nu ma lasi deloc!Vreau sa stii ce vrei,vreau sa ma vrei,vreau sa nu ma crezi atata de rea pe cat ma crezi,vreau sa mergem in vama,sa fim fericiti,vreau sa profit de tot timpul asta care a mai ramas de vara cu tine,pentru ca dupa aia o sa fi a 11a si gata…o sa moara totul,dar dragostea mea nu!si mi-e ciuda ca eu inca pot sa te primesc inapoi oricand,stiind ca esti cu ea,stiind cum e,stiind cum esti cu stiid ca acum nu mai exista noi doi,ci pur si simplu tu si ea…nici in patul meu nu pot sa dorm,pentru ca ai fost acolo,pentru ca ai fost peste tot mereu,pentru ca nu pot deloc fara tine…am uitat sa merg…si trebuie sa ma inveti din nou,dar cu tine si tu nu vrei..si as vrea sa nu iti para rau de asta,pentru ca daca o sa iti para rau,mie nu imi va mai parea rau ca tie iti pare…si nu o sa mai vreau sa fim impreuna,poate chiar curand..si nu vreau sa ai si tu regrete,macar tu sa nu ai…doamne ce patetica si proasta pot sa fiu,ce idioata,cretina,care isi plange de mila pentru greselile pe care le-am facut!Cat mi-as dori sa iti aduci aminte acum la alba sis a ma suni,sa dai un semn,pentru ca mergeam impreuna,pentru ca eram atat de fericiti acolo,atat de fericiti si pentru ca ma trezeam langa tine si pentru ca ma tineai asa de frumos in brate…si pentru ca eu nu apreciam,ca proasta!Dar acum ma roade tot,toot,efectiv tot.trec cu autobuzul pe langa parc si ma uit poate te vad,dar totusi nu as vrea sa te vad pentru ca nu as stii ce sa iti spun…mi-e greu si nu mai vreau sa imi fie greu,dare u asa sunt,eu exagerez,ma plang,imi plang de mila si mie si mai ales tie…nu ma mai vrei,deloc si e frustrant,mi-as dori enorm sa te mai gandesti,mi-as dori sa se trezeasca ceva in tine la un moment dat,orice,oricum,oricand…pentru ca a fost iubire,pura si sincera…si ar mai putea sa fie..o perioada,pentru ca mi-ai promis ca nu o sa ma lasi niciodata si mi-ai zis ca sunt familia ta,prima ta dragoste,ca regret,ca o sa te schimbi,cand de fapt nu aveai de ce,ca o sa imi recapeti dragostea si increderea cand de fapt nu aveai de ce,ca mi-ai zis ca am fost langa tine,ca ai fi distrus,ca ma iubesti,ca esti gelos,dar nu aveai de ce doamne,chiar nu aveai…pentru ca :’’Dragostea ta pentru tine,respectful meu pentru tine ma impiedica sa te ranesc intentionat”,citesc si recitesc si regret si am resentimente groaznice…si pentru ca mi-ai zis ca niciodata nu vei inceta sa ma iubesti si ca iti doresti sa fiu fericita alaturi de tine si as putea sa fiu,daca ma mai lasi o data si iti jur ca nu vei regret…si ca ai zis ca prezenta mea in viata ta a adus numai plus-uri,dar nu e asa,chiar nu e asa deloc si mai ales ca ma iubesti asa cum sunt,cu defecte,cu tot ce tine de mine…dar ai uitat,cei drept au trecut 3 luni de atunci,cei drept,poate nu mai conteaza,dar atunci conta asa mult si imi pare rau ca nu mai conteaza si acum..si stii ce ma sperie cel mai tare,ca am senzatia ca vorbesc cu tine cand de fapt nu fac asta si nici nu vreau asta..si mai e ceva…nu mi-a venit ciclu si ma sperie si nu vreau sa iti spun,pentru ca stiu ca nu te-ar interesa oricum daca ar fi ceva,pentru ca tu vrei sa te rupi cu totul si te inteleg!Asta doare,ca inteleg,dar nu pot..Te iubesc mult si niciodata nu voi inceta sa fac asta,desi tu poate nu mai faci asta,pentru ca sunt micuta ta si tu esti puiul meu si eu nu uit si eu inca pot..sa fac tot ce fac si mai ales inca vreau,poate te mai gandesti…poate nu,dar poate ma mai vrei..thank you for loving me..stii ca nu e atuul meu sa vorbesc in engleza asa ca iti zis asa..iti multumesc pentru 9 luni superbe,pentru fericire,bunatate si iubire..





Ce proasta sunt nici macar nu vezi,nici macar nu o sa vezi vreodata,nici macar nu stii tot ce scriu aici,nici macar nu vorbesc cu tine..!




Dacǎ vrei sǎ-mi spui, ce n-ai spus nimǎnui
Eu voi fi mereu aproape sǎ te ascult
Din privirea mea, vei putea afla
Cât de mult ţin eu la tine.

Dar sunt nopţi in care ochii nu-i inched
Gândindu-mǎ la tine
Şi sunt nopţi în care vreau sǎ te ating
Şi sǎ rǎmâi cu mine.

Ştiu de ce-ai zâmbit, atunci când m-ai privit
Şi mi-ai spus ca fǎrǎ mine nu poţi trǎi
M-ai minţit frumos, fǎrǎ nici un rost
Iar acuma singur mǎ întreb de ce.

Dar sunt nopţi în care nu pot sǎ adorm
Când mǎ gândesc la tine
Vor fi nopţi în care ştiu cǎ-ţi vei dori
Sǎ fii iar lângǎ mine.

N-am ezitat sǎ alerg pe orice drum ce ducea cǎtre tine
Indiferent cât de uşor sau greu mi-a fost
Acum sunt gânduri fǎrǎ rost.

Nu sunt vinovat, cǎ n-am încercat
Sǎ fiu mai atent la cei din jurul tǎu
Ce mai conteazǎ acum? Ai ales alt drum
Iar acum sunt singur şi ma întreb de ce…

N-am sǎ-ţi spun acum cǎ-mi este foarte greu
Când nu esti lângǎ mine
Vor fi nopţi în care ştiu cǎ-ţi vei dori
Sǎ fii iar lângǎ mïne.



La ceasul noptilor tarzii
Tu vei fi departe
Va mai trece inca o zi
Pooate si o noapte
De priveai in ochii mei
Misterul umbrei tale
Poate ca intelegeai
Singura mea cale
Lasa timpul ce-a trecut
Nu uita de mine
Stii ca ziua ce a fost
A fost si nu mai vine
E foarte simplu sa gresesti
Ce pot face acum?
Departe acolo unde esti,
Vreau atat sa-ti spun
Sa te gandesti din cand in cand la mine
Nu te voi uita
Ma voi gandi si eu mereu la tine
Prins de vraja ta
E foarte simplu sa gresesti
Ce pot face acum?
Departe acolo unde esti,
Vreau atat sa iti spun …
Se pare ca in seara asta compact ma inspira!






http://www.youtube.com/watch?v=RiSfTyrvJlg&ob=av2e

Nimic forever....

Uneori stau si ma ganesc de ce imi sunt aduse mie toate acestea.Da,sunt fericita,il iubesc muult de tot si cred ca si el ma iubeste,desi nu asa cum vreau eu,dar trecem peste,din acest punct de vedere sunt foarte fericita.Dar in rest sunt varza,efectiv varza,am un moral prost,bani nici nu mai deschid subiectul ca e de tot rahatul,cu ai mei same shit which it never ends...M-am saturat de certuri,de suparari,de lipsuri,de rautate,neintelegere si atatea si atatea nedereptati si nerecunostinte.Cer prea mult?Nu mi se pare,cer doar dragoste si intelegere,nu vreau ca lumea sa se poarte urat cu mine,nu vreau ca lumea sa nu ma iubeasca,nu vreau sa fiu respinsa si de ce?Pentru ca sunt dreapta si fac totul exact asa cum ar trebui sa fie?De ce trebuie sa fiu eu sluga cuiva care nu arata nici un sentiment de orice fel fata de mine si care are senzatia ca eu traiesc sa ii mananc rahatii aia de bani pe care ii face stand cu un plod acasa si scarpinandu-se in cur?De fapt cine dracu’ sunt eu sa o judec?E treaba ei,sunt banii e,e plodul ei,sunt sentimentele ei..eu nu ii apartin,in afara de faptul ca m-am nascut acum 16 ani aproape,nu avem nimic in comun.De ce?Nu din cauza rautatii mele,doamne fereste,doar pentru ca ma doare sufletul in mine cand vad cum imi vorbeste,cum se comporta cu mine,cum ma trateaza si asa mai departe.Cu ce i-am gresit,dumnezeu stie,cu siguranta am gresit,ca nu sunt perfecta jesus christ,dar nu se poate discuta?Ei bine,in acest moment am atins acel punct sensibil,nu se poate discuta,pentru ca vrem forta,slugi,bani si o fericire inchipuita!Si daca ar citi asta acum ar zice…ca eu nu am cum sa inteleg,ca sunt un copil de 16 ani ,care nu a trecut prin greutatii vietii si nu are cum sa isi judece parintele,fiindca asta e tupeu si nesimtire,normal.Doamne si cat de simple ar fi lucrurile daca s-ar gandi un pic in lumea asta,nu zic ca eu gandesc,in nici un caz,sunt cea mai cretina si proasta persoana de pe acest pamant,dar macar am o logica a mea,buna,proasta,ei bine se dovedeste a fi foarte proasta,care imi spune ca daca stai calm si riguros ca analizezi o situatie,grea,sau mai putin grea,dupa o ora,2,3,4,5,6,7,8,9….100 de ani vei gasi un raspuns si o rezolvare buna sau,de ce nu,proasta.Uite,eu cu mintea mea asta verde si tanara,frageda,necoapta,plina de idealuri,vise,sperante,asa zisa iubire etc,mai pe scurt mari bullshituri,m-am gandit si de mult timp am gasit o rezolvare,in afara de faptul ca la niste intrebari am raspuns foarte pragmatic,exprimandu-mi in mod direct ideile si sentimentele(ca si eul liric)si mi s-a raspuns ca e gresit,ca nu se va proceda asa,ca de ce imi permit eu sa imi dau cu preupusul,desi am fost intrebata si rugata sa imi dau cu presupusul.Trecand peste, ca altfel de ducem cu totii la spitalul 9 care btw din cate am auzit eu nu prea mai e personal din cauza lui nenea Boc,am ajuns la concluzia foarte buna de altfel ca mai bine tac si inghit,suport,imi vad de viata mea si cand o veni vremea cea de toate zilele ca imi iau zborul de sub aripa mamei ,sa plec si sa las lucrurile asa cum sunt si sa nu ma mai intorc.Nu sunt rea…si cine crede asta,e treaba lui,dar sa stiti,ca eu chiar nu sunt rea…dar nimeni nu ma asculta,asa ca am devenit foarte trista si indiferenta,ma doare sa vad ca viata in jurul meu e inconjurata de oameni indolenti,desi ei se cred foarte importanti si prinsi in valtoarea vietii cotidiene,ei bine,din ochii unui copil de 16 ani,nu e nici pe departe asa,sa stiti.Chiar daca la suprafata nu par decat o nesimtita,o profitoarea,dobitoaca,jegoasa ,interesata si ce alte apelative mi-au mai fost adresate de mult si pana acum,daca voi asta credeti sunt liberi sa credeti,dar va rog din inima,nu imi umpleti creierul de tampenii dastea,,ca deja e foarte obosit,daca nu ar fi din punct de vedere moral si cum mai vreti sa o luati normal ca pana la 18 ani cu parintii,as fi plecat de mult,unde?Nu stiu.De ce?ca sa ne usuram reciproc de o povara ce o duce de multi ani.Ma doare ce scriu,ma doare ce spun,ce gandesc,dar stiti cum se spune,ei bine,adevarul doare ca dracu’ si nimeni oricat de genial in deale psihologiei ar fi nu iti alina acesta durere,pentru ca nimeni nu vrea sa se implice cu adevarat in orice,nici eu nu fac asta.Nu scapa nimeni din categoria oamenilor indolenti si superficiali sa stiti,dar asa suntem noi facuti…nimeni nu e cum am vrea noi sa fie,pentru ca asa suntem noi creati de catre cine om noi creati.Si aici as putea sa o spun cu tarie in fata oricui,dar stiu ca pe nimeni nu intereseaza de fapt,nu e vorba de romania,sau faptul ca noi avem o tara subdezvoltata,e vorba de oamenii care sunt,traiesc,exista pe acest pamant,oameni cu 20% cel putin grame de rautate in ei!Ce viata frumoasa am avea daca nu ar fi asa…

Every single memory.

Si am venit....de ce am venit nu stiu,dar stiu ca am lasat in urma orice urma de dragoste si tandrete ca lumea.A fost frumos,iubitor,dragastos,tandru,fericit,simplu,noi!Am fost noi,doar noi.Vorba ta..am fost oamenii excursiei.Si acum scriu,ascult 'be yourself' si ma gandesc la tine....ma gandesc cat pot sa fiu de norocoasa.Ma iubesti pentru ce sunt,ma iubesti asa cum sunt si inca cum ma iubesti.Unde ai fost ascuns pana acum?Nu ai idee cat te pot iubi si cat iti pot fi de recunoscatoare pentru tot ce faci pentru mine.Si ma gandesc ca acum 2 sau 3 nopti pe vremea asta..noi eram ori prin brasov ne plimbam pe strada,ori..eram prin vreun pat...si nu stiu exact ce faceam,dar stiu ca ma tineai in brate probabil si imi ziceai ceva de genu':'' tot ce s-a intamplat si ce se va intampla in continuare in excursia asta nu o sa ma faca decat sa te iubesc si sa te respect din ce in ce mai mult...pentru cine esti si pentru ceea ce esti''.Am reprodusa-o cat mai corect am putut si mi-am adus aminte si eu si daca nu e asa,imi pare rau,dar sa stii ca asta e ceva ce nu voi uita niciodata..si si acum imi dau lacrimile cand ma gandesc.Esti incredibil..si esti exact de ceea ce aveam eu nevoie,nu as vrea sa fac nici un fel de modificare la viata mea de pana acum..mai ales la viata mea din ultimele 2 luni.Si mai ales nu pot sa uit cum ma tineai in brate si cum ma mangaiai si cum te uitai la mine si tot ce imi ziceai...pur si simplu nu pot sa uit,mi-e imposibil,esti si vei fii mereu in gandul si in mintea mea.Gosh,suna tot ce am scris asa lame si sentimental,asta nu e Diana...dar tot te iubesc..pentru ca esti puiul meu ofticos si tandru si pentru ca am plans in excursia asta pentru tine.Si pentru ca undeva in sufletul ala al meu rece si nesentimental,ceva s-a intamplat si m-a facut sa ma gandesc mult mai bine la toata relatia noastra si sa imi dau seama ca eu chiar te iubesc cu tot corpul meu(bine stiu ca asta a sunat dubios,dar asa e)adica nu e ca si cand te-as iubi,doar cu creierul sau doar cu o parte din suflet,acum te iubesc cu tot ce se poate numi Diana pe lumea asta(bine,vorbim de Diana-eu acum,nu de toate tipele cu nume Diana din lume)si asta ma bucura nespus si nu ai tu idee cat pot sa ma bucur pentru toate momentele pe care le-am trait impreuna in excursia asta,care ne-au legat super mult..zic eu.Si chiar ne-au legat,toooate momentele,dar absolut toate,chiar daca in unele momente ne-am dat seama mai putin decat in altele.Si abia astept sa vina ziua de maine,gosh e ultima zi din anul asta....cum a trecut totul si prin cate chestii am trecut anul asta...am avut un an nasol..dar acum totul e mult prea frumos.Gata,mi-am pierdut inpiratia!

Cantec fara raspuns.

Am senzatia ca nu te vreau asa cum trebuie...am senzatia ca nu te iubesc asa cum vrei,am senzatia ca nu sunt cum ti-ai dori...am senzatia ca nu simt la fel,am senzatia ca nu pot,pur si simplu nu pot sa simt ce simti tu,dar stii eu simt altceva....ce poate tu nu simti,ceva ce nu am mai simtit de mult si care imi place al dracu' de mult....e o noua modalitate de iubire,te iubesc altfel,iubesc altfel in general,te iubesc asa cum vreau eu si nu as putea sa traiesc fara tine...si uneori nici nu ma bagi in seama,uneori eu nu te bag in seama,uneori as vrea sa scap de tine,dar imi trece si imi dau seama ca nu pot sa scap de tine pentru ca ma iubesti.....sau cel putin asa zici tu si eu ca proasta te cred.Si totusi de ce sa dau cu piciorul la dragostea asta?Ca sa plang din nou pe melodii triste si sa le zic oamenilor povesti triste?Neaah,te iubesc asa mult incat m-as rupe in niste bucatele asa mici incat nici nu mai m-ai vedea...nicaieri,as fi insipida,inodora,incolora...as fi o alta tipa,nu numai pentru tine...pentru toata lumea.As fi boboaca aia trista...si de ce?Nu stiu,imi pun intrebari ca sa ma autocalmez,te iubesc prea mult ca sa iti dau drumul...prefer sa fiu micuta si iubita,te vreau cum nu am mai vrut pe nimeni altcineva si totusi nu pot sa inteleg de ce.Nu ai nimic special sa stii...cred ca e doar pentru ca....vezi tu...ma iubesti...si 'am invatat sa iubesc ca sa pot sa fiu iubit'.

Macar atat..

Viata?Unde esti?Nici tu nu stii...e mort.Normal ca e mort,doar e toamna.Si totusi nimic viu?Chiar nimic!O frunza?Un suflet macar?O asteptare infinta de sentimente..o refuzare categorica a revenirii la normal.Normal?Care normal?SI mai ales pentru cine?Pentru tine..pentru buna ta crestere in societate..in viata,alaturi de cine?De absolut nimeni..dar totusi traim cu iluzia asta la nesfarsit.Ne amagim..asta e toamna de fapt,o amagire.De fapt ne place si nu vrem sa recunoastem..uneori ne place sa murim,ne place sa cadem in abisul asta nesfarsit,care e doar si doar in imaginatia noastra,dar ne place!Si totusi viata ta spera la mai mult..Vrei sa mori asa in fiecare an?La fiecare pas?Nu o dezamagi..trezeste-te!

Pentru luna asta plina fara stele...

Pentru o seara de neuitat,pentru multa paine prajita si prieteni,pentru saruturi perfecte si muuulti metrii!Sper ca seri din astea sa mai tot fie si veri din astea la fel.Pana la urma vara asta chiar a fost de neuitat,pentru simplul fapt ca mi-am petrecut-o alaturi de cele mai dragi persoane mie si pentru faptul ca au fost alaturi de mine in momente grele...vara asta mi s-a dovedit prietenia adevarata!Cu toate ca imi pare rau ca nu am 18 ani si am doar 17 ani jumate..si pentru ca nu pot sa dorm la Ana in caz ca fug de acasa,viata e frumoasa!Chiar e!Si nu am nici un regret pentru vara asta..si inca nu s-a terminat,poate ca aici deabea incepe,poate ca in astea 3 saptamani sau cate or fii o sa facem ce nu am facut in toata vara asta,pentru ca putem!Si nu ma las eu pana nu dau o petrecere calumea,nu ma las!Si chiar daca noi avem senzatia ca o sa fie trai la liceu si nu o sa fie asa,lasa-ti-ne sa visam..pentru noi liceul va fii ca o vacanta continua pentru mine cel putin fara bani,dar nu conteaza!Fericirea nu poate fii cumparata si mai ales banii nu o aduc fericirea,pe bune!Eu sunt fericita si daca stau in parc cu toti prietenii mei si ne uitam la cer sau jucam carti si cred ca e o oarecare realizare si daca nu e,fi-ti frate voi astia cu bani mai fericiti ca mine sa vad daca puteti si astia ca mine care nu prea aveti bani sau care v-ati dori mai multi si v-ati dori sa nu fie nevoie sa aveti o limita,fi-ti voi tristi ca nu aveti bani si gata,stati cu tristea voastra pana la batranete,pentru ca banii nu aduc fericirea!Poate e o prostie de articol,dar sunt fericita si am o viata implinita si frumoasa,asa cum e ea,asa cum e mama cu nebuniile ei...asa cum e bunica cu incapatanarile ei de a imi lasa cheia de la apartamentul ei sa dau o petrecere,asa cum nu am chiar tot ce imi doresc,asa cum e viata mea,e frumoasa si nu as schimba-o pentru nimic in lume,pentru simplul fapt ca stiu ca voi toti ve-ti fi acolo cu mine!(scuza-ti greselile daca exista,am senzatia ca am facut foarte multe greseli de ortografie in acest articol)