Macar atat..

Viata?Unde esti?Nici tu nu stii...e mort.Normal ca e mort,doar e toamna.Si totusi nimic viu?Chiar nimic!O frunza?Un suflet macar?O asteptare infinta de sentimente..o refuzare categorica a revenirii la normal.Normal?Care normal?SI mai ales pentru cine?Pentru tine..pentru buna ta crestere in societate..in viata,alaturi de cine?De absolut nimeni..dar totusi traim cu iluzia asta la nesfarsit.Ne amagim..asta e toamna de fapt,o amagire.De fapt ne place si nu vrem sa recunoastem..uneori ne place sa murim,ne place sa cadem in abisul asta nesfarsit,care e doar si doar in imaginatia noastra,dar ne place!Si totusi viata ta spera la mai mult..Vrei sa mori asa in fiecare an?La fiecare pas?Nu o dezamagi..trezeste-te!