duminică, 14 februarie 2010

Poti te rog sa vii mai devreme pentru mine ?

iarasi trece tot pe langa mine,iarasi voi scrie un articol din ala trist care se va sfarsi cu ideea singuratatii sau mai stiu eu ce,dar asta e,asta ma framanta,nimic nou,nimic semnificativ,nimic la fel si totusi totul schimbat.Aceeasi iarna care ma framanta si nu imi place,aceeasi ora care ne mananca fericirea,acelasi intuneric care vine prea devreme,dar cu care m-am obisnuit,aceeasi parinti frustrati,acelasi copil trist si la randul lui frustrat,aceeasi monotonie care ma omoara de vreo 3 luni,de care m-am saturat si pe care trebuie sa o mai indur cel putin o luna.E trist pentru cei ce ma inteleg,e ciudat si inexplicabil pentru cei ce nici macar nu se straduiesc sa ma inteleaga.Ce e cel mai rau e ca am o energie uluitoare in adancul meu care vrea sa scape,dar nu poate.Da asa e,nu poate,pentru ca daca ar putea ar face-o.Nu am nevoie de oamenii aia care vor sa imi zica ca orice se poate.Nu,nu e adevarat,nu se poate orice,cel putin acum.Pot sa argumentez la nesfarsit.Nu pot sa alerg in parc in pantaloni scurti,nu pot sa imi port sandalele,nu pot sa mananc inghetata fara sa imi fie frig,nu pot sa inot in mare,nu pot sa vad luna in fiecare seara,nu pot sa am parte de o zi de 14 ore,nu pot sa plec doar in tricou de acasa,nu pot sa fac ce vreau!Mda,stiu ca pot sa fac alte cacaturi care se fac pe vreme asta,dar nu vreau,i'm totally sick of this shit!Aceeasi geaca neagra,aceeasi bocanci jegosi si grei,acelasi frig,acelasi intuneric de la ora 5,aceleasi balti,aceeasi zapada jegoasa,aceeasi oameni tristi si acelasi oras imputit pana in maduva oaselor.Toata iarna am visat la vara,deabea astept sa vina sa curete tot,sa ne scape de tot,ahh mi-e dor,mi-e foarte dor pana si de mirosul ala groaznic din autobuz,mi-e dor de tot.Mai e o luna pana scapam de intunericul asta si inca vreo 2 pana scapam incet,incet de tot!Sper sa ma rezist...pana atunci cred ca cea mai buna solutie e sa stam acasa sa facem lucruri care ne vor plictisi la vara ca sa avem timp de altele atunci.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu