Nimic forever....

Uneori stau si ma ganesc de ce imi sunt aduse mie toate acestea.Da,sunt fericita,il iubesc muult de tot si cred ca si el ma iubeste,desi nu asa cum vreau eu,dar trecem peste,din acest punct de vedere sunt foarte fericita.Dar in rest sunt varza,efectiv varza,am un moral prost,bani nici nu mai deschid subiectul ca e de tot rahatul,cu ai mei same shit which it never ends...M-am saturat de certuri,de suparari,de lipsuri,de rautate,neintelegere si atatea si atatea nedereptati si nerecunostinte.Cer prea mult?Nu mi se pare,cer doar dragoste si intelegere,nu vreau ca lumea sa se poarte urat cu mine,nu vreau ca lumea sa nu ma iubeasca,nu vreau sa fiu respinsa si de ce?Pentru ca sunt dreapta si fac totul exact asa cum ar trebui sa fie?De ce trebuie sa fiu eu sluga cuiva care nu arata nici un sentiment de orice fel fata de mine si care are senzatia ca eu traiesc sa ii mananc rahatii aia de bani pe care ii face stand cu un plod acasa si scarpinandu-se in cur?De fapt cine dracu’ sunt eu sa o judec?E treaba ei,sunt banii e,e plodul ei,sunt sentimentele ei..eu nu ii apartin,in afara de faptul ca m-am nascut acum 16 ani aproape,nu avem nimic in comun.De ce?Nu din cauza rautatii mele,doamne fereste,doar pentru ca ma doare sufletul in mine cand vad cum imi vorbeste,cum se comporta cu mine,cum ma trateaza si asa mai departe.Cu ce i-am gresit,dumnezeu stie,cu siguranta am gresit,ca nu sunt perfecta jesus christ,dar nu se poate discuta?Ei bine,in acest moment am atins acel punct sensibil,nu se poate discuta,pentru ca vrem forta,slugi,bani si o fericire inchipuita!Si daca ar citi asta acum ar zice…ca eu nu am cum sa inteleg,ca sunt un copil de 16 ani ,care nu a trecut prin greutatii vietii si nu are cum sa isi judece parintele,fiindca asta e tupeu si nesimtire,normal.Doamne si cat de simple ar fi lucrurile daca s-ar gandi un pic in lumea asta,nu zic ca eu gandesc,in nici un caz,sunt cea mai cretina si proasta persoana de pe acest pamant,dar macar am o logica a mea,buna,proasta,ei bine se dovedeste a fi foarte proasta,care imi spune ca daca stai calm si riguros ca analizezi o situatie,grea,sau mai putin grea,dupa o ora,2,3,4,5,6,7,8,9….100 de ani vei gasi un raspuns si o rezolvare buna sau,de ce nu,proasta.Uite,eu cu mintea mea asta verde si tanara,frageda,necoapta,plina de idealuri,vise,sperante,asa zisa iubire etc,mai pe scurt mari bullshituri,m-am gandit si de mult timp am gasit o rezolvare,in afara de faptul ca la niste intrebari am raspuns foarte pragmatic,exprimandu-mi in mod direct ideile si sentimentele(ca si eul liric)si mi s-a raspuns ca e gresit,ca nu se va proceda asa,ca de ce imi permit eu sa imi dau cu preupusul,desi am fost intrebata si rugata sa imi dau cu presupusul.Trecand peste, ca altfel de ducem cu totii la spitalul 9 care btw din cate am auzit eu nu prea mai e personal din cauza lui nenea Boc,am ajuns la concluzia foarte buna de altfel ca mai bine tac si inghit,suport,imi vad de viata mea si cand o veni vremea cea de toate zilele ca imi iau zborul de sub aripa mamei ,sa plec si sa las lucrurile asa cum sunt si sa nu ma mai intorc.Nu sunt rea…si cine crede asta,e treaba lui,dar sa stiti,ca eu chiar nu sunt rea…dar nimeni nu ma asculta,asa ca am devenit foarte trista si indiferenta,ma doare sa vad ca viata in jurul meu e inconjurata de oameni indolenti,desi ei se cred foarte importanti si prinsi in valtoarea vietii cotidiene,ei bine,din ochii unui copil de 16 ani,nu e nici pe departe asa,sa stiti.Chiar daca la suprafata nu par decat o nesimtita,o profitoarea,dobitoaca,jegoasa ,interesata si ce alte apelative mi-au mai fost adresate de mult si pana acum,daca voi asta credeti sunt liberi sa credeti,dar va rog din inima,nu imi umpleti creierul de tampenii dastea,,ca deja e foarte obosit,daca nu ar fi din punct de vedere moral si cum mai vreti sa o luati normal ca pana la 18 ani cu parintii,as fi plecat de mult,unde?Nu stiu.De ce?ca sa ne usuram reciproc de o povara ce o duce de multi ani.Ma doare ce scriu,ma doare ce spun,ce gandesc,dar stiti cum se spune,ei bine,adevarul doare ca dracu’ si nimeni oricat de genial in deale psihologiei ar fi nu iti alina acesta durere,pentru ca nimeni nu vrea sa se implice cu adevarat in orice,nici eu nu fac asta.Nu scapa nimeni din categoria oamenilor indolenti si superficiali sa stiti,dar asa suntem noi facuti…nimeni nu e cum am vrea noi sa fie,pentru ca asa suntem noi creati de catre cine om noi creati.Si aici as putea sa o spun cu tarie in fata oricui,dar stiu ca pe nimeni nu intereseaza de fapt,nu e vorba de romania,sau faptul ca noi avem o tara subdezvoltata,e vorba de oamenii care sunt,traiesc,exista pe acest pamant,oameni cu 20% cel putin grame de rautate in ei!Ce viata frumoasa am avea daca nu ar fi asa…

Every single memory.

Si am venit....de ce am venit nu stiu,dar stiu ca am lasat in urma orice urma de dragoste si tandrete ca lumea.A fost frumos,iubitor,dragastos,tandru,fericit,simplu,noi!Am fost noi,doar noi.Vorba ta..am fost oamenii excursiei.Si acum scriu,ascult 'be yourself' si ma gandesc la tine....ma gandesc cat pot sa fiu de norocoasa.Ma iubesti pentru ce sunt,ma iubesti asa cum sunt si inca cum ma iubesti.Unde ai fost ascuns pana acum?Nu ai idee cat te pot iubi si cat iti pot fi de recunoscatoare pentru tot ce faci pentru mine.Si ma gandesc ca acum 2 sau 3 nopti pe vremea asta..noi eram ori prin brasov ne plimbam pe strada,ori..eram prin vreun pat...si nu stiu exact ce faceam,dar stiu ca ma tineai in brate probabil si imi ziceai ceva de genu':'' tot ce s-a intamplat si ce se va intampla in continuare in excursia asta nu o sa ma faca decat sa te iubesc si sa te respect din ce in ce mai mult...pentru cine esti si pentru ceea ce esti''.Am reprodusa-o cat mai corect am putut si mi-am adus aminte si eu si daca nu e asa,imi pare rau,dar sa stii ca asta e ceva ce nu voi uita niciodata..si si acum imi dau lacrimile cand ma gandesc.Esti incredibil..si esti exact de ceea ce aveam eu nevoie,nu as vrea sa fac nici un fel de modificare la viata mea de pana acum..mai ales la viata mea din ultimele 2 luni.Si mai ales nu pot sa uit cum ma tineai in brate si cum ma mangaiai si cum te uitai la mine si tot ce imi ziceai...pur si simplu nu pot sa uit,mi-e imposibil,esti si vei fii mereu in gandul si in mintea mea.Gosh,suna tot ce am scris asa lame si sentimental,asta nu e Diana...dar tot te iubesc..pentru ca esti puiul meu ofticos si tandru si pentru ca am plans in excursia asta pentru tine.Si pentru ca undeva in sufletul ala al meu rece si nesentimental,ceva s-a intamplat si m-a facut sa ma gandesc mult mai bine la toata relatia noastra si sa imi dau seama ca eu chiar te iubesc cu tot corpul meu(bine stiu ca asta a sunat dubios,dar asa e)adica nu e ca si cand te-as iubi,doar cu creierul sau doar cu o parte din suflet,acum te iubesc cu tot ce se poate numi Diana pe lumea asta(bine,vorbim de Diana-eu acum,nu de toate tipele cu nume Diana din lume)si asta ma bucura nespus si nu ai tu idee cat pot sa ma bucur pentru toate momentele pe care le-am trait impreuna in excursia asta,care ne-au legat super mult..zic eu.Si chiar ne-au legat,toooate momentele,dar absolut toate,chiar daca in unele momente ne-am dat seama mai putin decat in altele.Si abia astept sa vina ziua de maine,gosh e ultima zi din anul asta....cum a trecut totul si prin cate chestii am trecut anul asta...am avut un an nasol..dar acum totul e mult prea frumos.Gata,mi-am pierdut inpiratia!

Cantec fara raspuns.

Am senzatia ca nu te vreau asa cum trebuie...am senzatia ca nu te iubesc asa cum vrei,am senzatia ca nu sunt cum ti-ai dori...am senzatia ca nu simt la fel,am senzatia ca nu pot,pur si simplu nu pot sa simt ce simti tu,dar stii eu simt altceva....ce poate tu nu simti,ceva ce nu am mai simtit de mult si care imi place al dracu' de mult....e o noua modalitate de iubire,te iubesc altfel,iubesc altfel in general,te iubesc asa cum vreau eu si nu as putea sa traiesc fara tine...si uneori nici nu ma bagi in seama,uneori eu nu te bag in seama,uneori as vrea sa scap de tine,dar imi trece si imi dau seama ca nu pot sa scap de tine pentru ca ma iubesti.....sau cel putin asa zici tu si eu ca proasta te cred.Si totusi de ce sa dau cu piciorul la dragostea asta?Ca sa plang din nou pe melodii triste si sa le zic oamenilor povesti triste?Neaah,te iubesc asa mult incat m-as rupe in niste bucatele asa mici incat nici nu mai m-ai vedea...nicaieri,as fi insipida,inodora,incolora...as fi o alta tipa,nu numai pentru tine...pentru toata lumea.As fi boboaca aia trista...si de ce?Nu stiu,imi pun intrebari ca sa ma autocalmez,te iubesc prea mult ca sa iti dau drumul...prefer sa fiu micuta si iubita,te vreau cum nu am mai vrut pe nimeni altcineva si totusi nu pot sa inteleg de ce.Nu ai nimic special sa stii...cred ca e doar pentru ca....vezi tu...ma iubesti...si 'am invatat sa iubesc ca sa pot sa fiu iubit'.

Macar atat..

Viata?Unde esti?Nici tu nu stii...e mort.Normal ca e mort,doar e toamna.Si totusi nimic viu?Chiar nimic!O frunza?Un suflet macar?O asteptare infinta de sentimente..o refuzare categorica a revenirii la normal.Normal?Care normal?SI mai ales pentru cine?Pentru tine..pentru buna ta crestere in societate..in viata,alaturi de cine?De absolut nimeni..dar totusi traim cu iluzia asta la nesfarsit.Ne amagim..asta e toamna de fapt,o amagire.De fapt ne place si nu vrem sa recunoastem..uneori ne place sa murim,ne place sa cadem in abisul asta nesfarsit,care e doar si doar in imaginatia noastra,dar ne place!Si totusi viata ta spera la mai mult..Vrei sa mori asa in fiecare an?La fiecare pas?Nu o dezamagi..trezeste-te!

Pentru luna asta plina fara stele...

Pentru o seara de neuitat,pentru multa paine prajita si prieteni,pentru saruturi perfecte si muuulti metrii!Sper ca seri din astea sa mai tot fie si veri din astea la fel.Pana la urma vara asta chiar a fost de neuitat,pentru simplul fapt ca mi-am petrecut-o alaturi de cele mai dragi persoane mie si pentru faptul ca au fost alaturi de mine in momente grele...vara asta mi s-a dovedit prietenia adevarata!Cu toate ca imi pare rau ca nu am 18 ani si am doar 17 ani jumate..si pentru ca nu pot sa dorm la Ana in caz ca fug de acasa,viata e frumoasa!Chiar e!Si nu am nici un regret pentru vara asta..si inca nu s-a terminat,poate ca aici deabea incepe,poate ca in astea 3 saptamani sau cate or fii o sa facem ce nu am facut in toata vara asta,pentru ca putem!Si nu ma las eu pana nu dau o petrecere calumea,nu ma las!Si chiar daca noi avem senzatia ca o sa fie trai la liceu si nu o sa fie asa,lasa-ti-ne sa visam..pentru noi liceul va fii ca o vacanta continua pentru mine cel putin fara bani,dar nu conteaza!Fericirea nu poate fii cumparata si mai ales banii nu o aduc fericirea,pe bune!Eu sunt fericita si daca stau in parc cu toti prietenii mei si ne uitam la cer sau jucam carti si cred ca e o oarecare realizare si daca nu e,fi-ti frate voi astia cu bani mai fericiti ca mine sa vad daca puteti si astia ca mine care nu prea aveti bani sau care v-ati dori mai multi si v-ati dori sa nu fie nevoie sa aveti o limita,fi-ti voi tristi ca nu aveti bani si gata,stati cu tristea voastra pana la batranete,pentru ca banii nu aduc fericirea!Poate e o prostie de articol,dar sunt fericita si am o viata implinita si frumoasa,asa cum e ea,asa cum e mama cu nebuniile ei...asa cum e bunica cu incapatanarile ei de a imi lasa cheia de la apartamentul ei sa dau o petrecere,asa cum nu am chiar tot ce imi doresc,asa cum e viata mea,e frumoasa si nu as schimba-o pentru nimic in lume,pentru simplul fapt ca stiu ca voi toti ve-ti fi acolo cu mine!(scuza-ti greselile daca exista,am senzatia ca am facut foarte multe greseli de ortografie in acest articol)

cum te astepti sa primesti ceva daca nu dai in schimb altceva?

Cum am spus si altora,intotdeauna m-am ferit de privirea oamenilor,de ochii lor in special..mi s-a spus ca e lipsa de respect,nu as vrea sa vada nimeni din acest punct de vedere,mai ales ca respesct fiecare persoana in parte pentru ceva de are in plus fata de mine.Ieri am putut sa ma uit in ochii tai,dar oare azi mai pot?In ochii cui ma mai pot uita?Si de fapt ce inseamna asta pentru mine?Nu stiu,sunt intrebari care ma depasesc si de aceea am preferat the easy way intotdeauna,tocmai de aia nu ma uit in ochii nimanui..sau cel putin mi-e destul de greu sa fac asta.Oricum ce avantaj as avea?Sunt doar niste ochi,e doar o privire,privire ce iti da incredere si adevar,dar oare chiar am nevoie asta?Nu ar trebui sa dau si eu in schimb acelasi lucru?Ba da,tocmai de aia ma feresc,poate ca nu sunt in stare sa dau in schimb incredere si adevar sau poate doar mi-e frica de asta,nu vreau reprosuri si neincrederi ulterioare.Poate ca incep sa imi dau seama ca nu am nevoie de increderea altora,dar totusi ei poate au nevoie de a mea...sau nu.Ar fii mai simplu pentru mine sa nu aiba nevoie...mai ales de adevar.Mi-e frica sa ranesc si sa fiu si eu ranita in acelasi timp..oare o singura privire poate face asta?Da..o privire poate face multe,multe de care poate nu am nevoie si multe pe care nu as vrea sa le daruiesc,e mai simplu.Odata de mult o privire a fost inselatoare...recent o alta privire mi-a inspirat pentru o secunda incredere,ulerior s-a dovedit a nu fii asa..increderea aia s-a transformat in ura si nepasare.Singurele doua priviri din viata mea sau m-au tradat.Se spune ca a treia e cu noroc,dar pentru ce sa risc?

'the only way to really know is to really let it go'',maybe,or maybe not,i will find out someday!Ieri am plecat dintr-un loc superb,unde am dormit afara sub stele si luna,singura ce-i drept,a fost cam trist,dar poate asa a fost sa fie..M-a apucat o stare de melancolie,ceea ce nu s-a mai intamplat de mult.Am lasat balta tot vara asta si blog si chitara si tot!Ce s-a mai intamplat de cand nu am mai scris?OH,multe rau,dar nu ma chef sa povestesc,nu merita..nimic spectaculos oricum.Sunt anotimpo-dependenta sau ceva de genul asta(daca exista asa ceva),deja am inceput sa simt cu se aproprie toamna si ma apuca melancoliile si chestii dastea naspa.Ar trebui sa ma orientez mai bine in jurul meu si sa fiu un pic mai tupeista,ca altfel mi-o cam fur pe la spate dupa cum am observat,dar nua m energie,chiar nu prea am..Am lasat balta pe toata lumea de la un timp,cu Ana nu am mai vorbit de un cacalau de timp..si multi altii.Ciudata vara oricum,nu intr-un mod neaparat rau ce-i drept.Iar am o groaza de ideei si fac o tocanita de articol,ceva se intampla cu mine oricum...o sa aflu eu odata.